Echipamentul Enduristan este încercat și testat în cele mai grele condiții, ca bagajele tale să se ridice la nivelul promisiunii noastre. Și, cum avem o echipă grozavă de ambasadori, ar fi păcat să nu ți-i prezentăm. Fă cunoștință cu Melanie, care bifează fără îndoială criteriul de adevărat ambasador Enduristan.
Dragoste la prima motocicletă
Melanie Stegemann este exemplul perfect de motociclistă care s-a îndrăgostit de mersul pe două roți de la bun început. De când și-a văzut pentru prima dată motocicleta, în 2011, a străbătut bucăți mari din planetă chiar cu acea motocicletă — pe care o folosește și astăzi. Și poate că nu este prima motocicletă la care te gândești când plănuiești să explorezi lumea în zilele noastre. Sau poate că da?
Motocicleta
Melanie și-a început literalmente cariera de aventurieră cu o lovitură de kickstarter, pentru că nobilul ei armăsar este un Yamaha XT500 clasic, care amintește de primele zile ale Raliului Paris-Dakar. Fără îndoială fiabil — XT-ul lui Melanie a demonstrat asta în ultimii 13 ani — este un străin printre motocicletele adventure moderne, cu toate dotările și artificiile lor. Tocmai asta face aventurile ei și mai speciale.
Bagajele
Melanie a demonstrat că o motocicletă din trecut, combinată cu echipament pregătit pentru viitor, este o formulă excelentă pentru orice urmează. Deși baza sistemului ei de bagaje este un set de cutii din aluminiu, mai potrivit perioadei motocicletei, toate lucrurile de zi cu zi sunt depozitate practic în diverse produse Enduristan, pe care îi place să le pună la încercare.
Motociclista
Născută și crescută în capitala modei din Germania, Düsseldorf, Melanie s-a îndrăgostit de motociclete în 2011, când a întâlnit pentru prima dată Yamaha XT500 care avea să-i devină atât de drag. Părea să fie ultima piesă din puzzle-ul numit „dor de ducă”, așa că a decis că aceasta va fi poarta ei către aventura globală. Treisprezece ani mai târziu — sau, mai bine spus, treisprezece ani de drum și off-road — traversase Europa și vestul Rusiei înainte să decidă să plece spre Australia pe două roți.
Deși este pregătită pentru camping sălbatic în aproape orice situație, personalitatea ei este plină de curiozitate, încredere și iubire, iar asta a ajutat-o să-și facă prieteni peste tot în lume. Mulți au invitat-o în casele lor și i-au oferit un loc unde să doarmă, în timp ce îi ascultau poveștile. Dacă ai noroc, poate vei fi următoarea persoană care o întâlnește undeva în lume. Iar dacă șansele par mici, mai jos găsești un Q&A rapid cu aventuriera noastră.
Care a fost prima ta aventură pe două roți?
A fost în prima mea vară, după ce am cumpărat-o pe Mousi — numele XT-ului ei de încredere — acum 13 ani. Am plecat spre nord din orașul meu natal, Düsseldorf, până la Marea Nordului, am traversat spre est către Marea Baltică și am mers de-a lungul coastei până în primul sat din Polonia, înainte să ne întoarcem acasă.
Cum arătau bagajele motocicletei la prima ta călătorie?
Aveam deja cutiile din aluminiu și le completasem cu o geantă duffle gri din pânză, cumpărată la mâna a doua, care trebuia să se ascundă într-o pungă de plastic dacă ploaia devenea prea serioasă.
Cum a evoluat sistemul tău personal de bagaje în timpul aventurilor și ce folosești acum?
După ce vibrațiile mi-au desprins senzorul aparatului DSLR în interiorul unei cutii, pe drumul spre Hamburg, am investit într-un rucsac foto impermeabil second-hand și într-o geantă duffle impermeabilă, tot folosită. Cu configurația asta am călătorit prin vestul Rusiei în 2018. Imediat după aceea am descoperit produsele Enduristan și m-am îndrăgostit iremediabil de aspectul lor, dar și de câtă gândire și calitate erau puse în ele.
Am început cu Sandstorm 4X Tank Bag și Can Holster și am mers prin Europa în 2019. Acum, cu cele două Tornado 2, Small Parts Organizer și rucsacul Hurricane 25 cu Hydrapak de 3L, am ajuns la cel mai bun nivel de echipare și am abordat cea mai mare călătorie a vieții mele de până acum cu cea mai fiabilă și extraordinară configurație pe care mi-aș fi putut-o imagina.
Nimic nu a reușit să impresioneze bagajele Enduristan în această călătorie epică: nici pietrele și plantele ascuțite de-a lungul Mediteranei, nici soarele intens și cel mai fierbinte deșert din lume, în Iran, nici drumurile nisipoase din Pakistan și Nepal și nici ploile tropicale masive din Indonezia. Este adevărat: în 23 de luni și 50.000 km pe drumurile acestei planete, bagajele Enduristan fac ceea ce trebuie să facă, oriunde mergi.
Care este cea mai frumoasă experiență pe care ai avut-o într-o călătorie?
Pentru mine, cele mai frumoase experiențe sunt fie momentele în care pot fi martoră la frumusețea naturii, care mă lasă mereu fără cuvinte și îmi dau senzația că sunt complet prezentă, fără să vreau să fiu nicăieri altundeva decât acolo unde sunt; fie întâlnirile cu oamenii acestei planete, conexiunea cu ei și chiar faptul că m-au găzduit. Este o amintire atât de smerită și recunoscătoare despre cât de frumos poate funcționa umanitatea. Simt că am întâlnit mereu oamenii potriviți la momentul potrivit.
Este magic să mergi prin lume cu inima și spiritul deschise. Se întâmplă multe miracole ori de câte ori fac asta.
Care este cea mai grea experiență pe care ai avut-o într-o călătorie?
Am fost cu adevărat binecuvântată în aventurile mele solo. Nimic din ce s-a întâmplat nu a ajuns la cel mai rău deznodământ și fiecare experiență mi-a adus mai multă conștientizare despre cum pot călători mai sigur. Cea mai grea experiență pe drum a fost când am pierdut aderența din cauza algelor într-un șanț din Grecia, la aproximativ 40 km/h, am smuls una dintre cutii și mi-am despicat buza. Iar seria de tentative de agresiune fizică din Pakistan, din partea câtorva bărbați, au fost cele mai grele experiențe pe care le-am avut cu oamenii.
Ai un sfat pentru viitorii aventurieri?
Prezența. Să fii complet prezent când conduci, când întâlnești oameni, când te miști și simți spațiile prin care treci te va ajuta cel mai mult să rămâi în siguranță. Când ieși din zona familiară de confort, instinctul iese la suprafață. Dacă îl combini cu atenția, devine un seismograf de încredere care te ajută să iei deciziile potrivite și să faci lucrurile potrivite exact în momentele în care călătorești.
Faptul că mi-am ascultat impulsurile instinctive și am acționat în consecință fără să mă îndoiesc m-a adus până aici întreagă, sănătoasă și cu unele dintre cele mai frumoase întâlniri.
Foarte des sunt întrebată care este cea mai bună motocicletă pentru călătorii, iar singurul răspuns pe care îl pot da este: „cea pe care o iubești”. Dacă apare o problemă, nu te vei enerva, ci vei intra în modul în care vrei să-ți ajuți motocicleta. Atitudinea asta schimbă totul. Ajungi să aștepți soluția care sigur va apărea și îți continui călătoria plină de recunoștință.
Care dintre țările vizitate este cea mai bună pentru aventuri pe două roți?
Până acum, Grecia mi-a plăcut foarte mult. Le are pe toate: drumuri virajate superbe și impecabile, prin unele dintre cele mai pitorești peisaje; off-road dacă îl cauți; atmosferă grozavă; multe obiective antice de explorat; oameni și cultură frumoase și, evident, mâncare delicioasă ori de câte ori trebuie să realimentezi — fie că alegi o tavernă, fie că mergi la piață și gătești.
Cum te pregătești pentru cină când călătorești?
Iubesc salatele proaspete și am mereu linte roșie la mine. Mă opresc la o piață de producători ori de câte ori apare sau la câte un stand mic de pe marginea drumului unde oamenii își vând propriile produse. Cumpăr doar pentru două mese, pentru că singura metodă prin care le pot ține cât de cât proaspete este să le păstrez într-un săculeț din bumbac, astfel încât vântul să le răcorească în mers. Când se apropie apusul, îmi completez apa și încep să caut un loc de campare. Imediat ce m-am așezat într-un loc sigur, mă transform în bucătar.
Din Pakistan încoace, a devenit mai greu să găsesc un loc izolat pentru campare, dar mâncarea a devenit și mai accesibilă. Așa că în ultima perioadă mă răsfăț din ce în ce mai mult cu bucătăria locală. Și este din belșug. Când ți se face foame, te oprești pur și simplu la următorul stand de street food.
Conduci o motocicletă clasică în jurul lumii. Cât de fiabilă este?
În 50.000 km nu am avut nicio defecțiune majoră. Singura dată când a trebuit să o tractez 500 km până la Delhi, s-a dovedit că era doar un cablu rupt la kill switch. Așa că, de fiecare dată când a apărut o problemă, a fost una mică și a putut fi reparată fie de mine, fie de orice mecanic, printr-o înlocuire simplă sau o sudură, pentru că motorul este unul dintre cele mai simple existente. Port cu mine câteva piese de schimb specifice acestei motociclete, dar până acum nu am avut nevoie de niciuna.
Trebuie doar să mă asigur că are suficient ulei și că nu se încălzește prea tare — și continuă pur și simplu să meargă. Mecanicii pe care i-am întâlnit până acum spun același lucru: simplitatea motocicletei o face mai puțin predispusă la probleme. Cu cât o motocicletă are mai multe funcții, cu atât sunt mai multe lucruri care se pot strica, iar găsirea cauzei și a piesei de schimb durează mai mult — și cresc și costurile reparației.
Până acum nu am cheltuit mai mult de 400 € pe intervenții mecanice pentru Mousi în această călătorie, parțial și pentru că unii mecanici au fost atât de entuziasmați de motocicletă și de ceea ce fac încât m-au ajutat gratuit.
Descrie-ne călătoria ta de vis pe două roți.
Sincer, chiar cea în care sunt acum: Germania–Australia pe ruta sudică. Este atât de variată din punct de vedere al culturii, peisajului, climei, gustului, mirosului… este pur și simplu minunată! Îmi oferă o imagine destul de bună despre din ce este făcută lumea noastră și despre ce înseamnă ea. Nu mi-aș putea dori mai mult.
Câți kilometri ai parcurs în total cu motocicleta?
Ajung undeva la aproximativ 80.000 de kilometri de aventură în călătorii. Nu pot spune câți am mai făcut în viața de zi cu zi, pentru că ea a fost primul meu vehicul timp de aproximativ patru ani, înainte să am prima mașină. Și nu, nu pot citi cifra de pe kilometraj, pentru că a mai încetat să funcționeze din când în când în timp ce traversam Rusia.
Cu toată experiența ta, ai în minte un bagaj ideal care încă nu există?
Cu siguranță un suport reglabil pentru pepene... :-D
Dacă vrei să o urmărești pe Melanie în aventurile ei, sari digital pe spatele XT-ului ei, exact ca bagajele noastre. O poți urmări pe canalele ei de social media: